Helo Timor Leste

Henry Kissinger, Mantan Menlu AS, Iha Papel Importante Iha Invasaun Timor-Leste Husi Soeharto

Selasa, 2 Jan 2024 16:36
    Bagikan  
Menteri Luar Negeri Amerika Serikat Henry Kissinger (kiri) Presiden Soeharto
BBC / Tempo

Menteri Luar Negeri Amerika Serikat Henry Kissinger (kiri) Presiden Soeharto - Menteri Luar Negeri Amerika Serikat Henry Kissinger (kiri) bersalaman dengan Presiden Soeharto di Bina Graha, Jakarta, 1983

HELOINDONESIA.COM -

Iha loron 29 Novembru 2023, Henry Kissinger, Mantan Ministru Negósiu Estranjeiru Amérika Sidade nian durante era Guerra Fria, mate iha tinan 100. Diplomate kontrovésiu ne’e koñesidu nu’udar figura jenio no "warisaun" orde global era Guerra Fria, maibé iha matan ema kritiku, nia mak ema krime rai-laran.

- Acusasaun hirak ne’e relasionadu ho involvementu Kissinger iha:
- Hamutuk Perang Vietnam no provoka konflitu liuliu iha Kamboja
- Fasilita jenosida iha Kamboja, Timor-Leste, no Bangladesh
- Hamutuk guerra sivil iha África do Sul
- Apoiu kudeta no regu mate iha Amérika Latina

Baca juga: Xanana Gusmão sei partisipa Forum Ekonomi Mundial iha Davos, Suíssa, Janeiru 2024

Tuir Greg Grandin, autor biografia Kissinger, estimasaun ema barak mak mate tanba ulah Kissinger.

Kissinger no Timor-Leste

Kontroversia boot liu kona-ba Kissinger dala ruma mak ninia papel iha invasaun Indonézia ba Timor-Leste iha tinan 1975. Iha liuhosi diresaun Kissinger, EUA fó lampu hiline ba atake ne’e, ne’ebé rezulta okupasaun durante 24 tinan hosi Indonézia.

Baca juga: Seri Mekanik Sepeda Motor, Troka Ita-nia Roda, Maski Alur Ainda Hatudu

Tuir dokumentu sekretu ne’ebé publika husi National Security Archive iha George Washington University, Kissinger diskute ho Prezidente Soeharto loron ida antes invasaun. Iha reuniaun ne’e, Kissinger fó apoiu no lampu hiline ba Indonézia atu halo atake.

"Nessa importante, buat ida-idak ne’ebé ita halo tenke susesu no la bele haree nu’udar EUA involve diretamente," dehan Kissinger ba Soeharto.

Iha loron 7 Dezembru 1975, militar Indonézia tama iha Timor-Leste iha operasaun militar ne’ebé hanaran "Operasaun Seroja". Operasaun ne’e rezulta mate to’o 200.000 sidadaun Timor-Leste.***